...principii...

Ceea ce ma deranjeaza in definitiv este faptul ca presedintele nu ma reprezinta. Este badaran, mediocru, dispretuitor si fariseu. Singura calitate din punctul de vedere al privitorului frugal este faptul omenesc ca rade afectuos. Reuseste cu usurinta sa pacaleasca populatia inventand adversari, pozand in infailibil, apeland la sentimentalisme ieftine si ascunzandu-se in spatele lipsurilor financiare mostenite si a opiniilor echivoce. Dar s-au spus prea multe despre ”dictator”. Oricare ar fi adevarul, vedem cu totii lipsa de profesionalism generalizata, marasmul in care traim, promiscuitatea si degringolada nationala in care ne balacim. Cu totii suntem dezamagiti. Dar am constatat o impartire a parerilor deosebit de fluctuanta! Chiar si intre oamenii cu studii superioare. Subiectivismul in politica romaneasca este impardonabil, stupefiant. Greseala fundamentala, lacuna educationala de baza a poporului roman, de multe ori grobian si deficitar la capitolul principii, mi se pare ca este conceptia comform careia acesta a votat in 2009. Ceva de genul ”ne trebuie un barbat din topor, cu deltoizi vocali, zoon politicon, nu un presedinte veritabil, cineva care sa linseze belferii, pervertitii, sa epureze Romania de mafioti”. Un fel de ”hotii striga hotii”. Romanii au mania persecutiei, inclinati spre violenta, dupa cum scara valorii situeaza zeul banului pe primul loc. Tara colcae de mirsavi, banditi cu chip uman, moguli malefici, asta e prezumtia; intelepciunea suprarealista domina educatia, ratiunea, valorile traditionale nationale. Ce ar zice un Dan Puric, Octavian Paler, daca ar putea vorbi? Cat se mai rusineaza A. Plesu, G. Liiceanu!... Asadar Geoana (amintit aici pentru ca a fost contracandidatul lui Basescu) e prea blajin pentru lupii care actioneaza in cete si pe intuneric, prea cizelat pentru o Romanie abrutizata, legile sunt oricum niste teorii abstracte, iar presedintele este cel care trebuie sa conduca turma, atributiile lui reduc complexitatea vietii unui stat la masuri de forta, directe, masurabile, impotriva catorva insi deranjanti. Romanii pur si simplu nu vor un rafinat intelectual la conducerea tarii, care sa reprezinte cu onoare Romania peste granite, n-au incredere decat in pumnul de fier, in cineva autoritar epurator. Ceea ce spune mult despre romani. Nu cred in legi, caci ar trebui sa ii ingradeasca si pe ei, nu cred in ierarhii si structuri, nu cred in corectitudine si valori, nu au de ce sa gandeasca, sa-si asume responsabilitati. Barfitori din fire, ei asteapta circumspect ordinul unui ”tatuc”, semnul simbolic si monosilabic al acestuia, asumarea reductionista si oportunista a ordinelor, obositi de focalizarea pe datorie si obtinerea veniturilor prin munca proprie, responsabila. Romania a vrut sa se innece in superficialitate, iar cativa oameni profunzi, pe care ii auzim azi la emisiuni TV autentice (cazute si ele, plafonate inevitabil de o Romanie dezarmata, in partial subiectivism) striga exasperati si stupefiati. Dar in zadar ne iluzionam privind la TV cum se cearta opozitia si puterea, construind rating, caci timpul trece si nu se intampla nimic, in ciuda tardivei treziri a populatiei, infometata si neputincioasa. Dorinta de infruntare a saraciei nu tine decat pana la interesul de grup. Romania blestemata, disperata dupa valorile materiale, trista in efemeritate, oarba la orice problema principiala sau legata de viitor, ramane un popor inferior, primitiv, cu reminscente perpetue.

by GENULASUS